Sânzienele, cunoscute și sub numele de Drăgaica, sunt sărbătorite în fiecare an pe data de 24 iunie. Această sărbătoare este una dintre cele mai frumoase și pline de semnificații din calendarul popular românesc, fiind legată de solstițiul de vară și de celebrarea naturii și fertilității.
Originea și semnificația sărbătorii
Sânzienele sunt zâne bune în mitologia românească, care plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie. Ele sunt considerate a fi protectoare ale câmpurilor și pădurilor, aducătoare de fertilitate și sănătate. Numele lor este derivat de la cuvântul latin „Sancta Diana”, zeița vânătorii și lunii, reflectând influența romană asupra tradițiilor autohtone.
Tradiții și obiceiuri
Tradițiile de Sânziene includ culegerea florilor de gălbenele, care sunt apoi folosite pentru a împodobi casele și animalele din gospodărie. Se crede că aceste flori aduc noroc și protecție. De asemenea, fetele nemăritate își pot afla ursitul prin diverse metode de divinație practicate în această noapte. Una dintre cele mai cunoscute este aruncarea coroniței de flori pe acoperișul casei: dacă rămâne acolo, fata se va mărita în acel an.
Importanța în cultura românească
Sărbătoarea Sânzienei este un moment de întâlnire între sacru și profan, între lumea umană și cea mitologică. Este o zi în care se celebrează forța creatoare a naturii, se oferă daruri zânelor pentru a asigura prosperitatea și sănătatea comunității. În unele zone, se organizează și focuri de tabără, în jurul cărora se dansează și se cântă, simbolizând purificarea și reînnoirea.
Această sărbătoare își păstrează farmecul și relevanța și în zilele noastre, fiind un bun prilej de a reînvia tradiții străvechi și de a petrece timp în natură, celebrând bogăția și frumusețea acesteia.